Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

Turia se situează în colţul de nord-vest al bazinului Trei Scaune, de-a lungul pârâului cu acelaşi nume , în apropiata vecinătate a oraşului Târgu-Secuiesc. Se situează în partea anterioară a trei lanţuri montane : la sud-vest Munţii Bodocului, la vest şi nord-vest Muntele Ciomat, la nord Munţii Turiei.

Aşezarea străveche avea o suprafaţă atât de întinsă încât din aceasta s-a desprins Târgu Secuiesc. Comuna din regiunea Trei Scaune a luat naştere în august 1917 din unificarea satelor Turia, Volalul de Sus, Volalul de Jos, Volal, înainte de acest lucru însă în 1899 Volalul de Sus şi Volalul de Jos s-au unit sub numele de Turia.

ARPAD      TEMPLOMTORJA
Aceste părţi de sine stătătoare ale satului până în 1876 aparţineau de comitatul Alba de Sus. Din punct de vedere administrativ de comună mai aparţin satul Alungeni şi staţiunea Băile Balvanyos. Primul sat se situează la 2 km, a doua localitate la 13 km de reşedinţa de comună. Turia de Sus este amintit în scris prima oară în 1307, Turia de Jos în 1332, iar despre partea Volal a satului Karatna avem date din 1427. La Turia trăiesc patru mii de locuitori şi fiind în procent de aproape 99% de naţionalitate maghiară. Din punct de vedere religios majoritatea sunt de religie romano-catolică, dar este considerabil numărul credincioşilor reformaţi. Locuitorii Turiei de Jos şi Volalului sunt aproape toţi romano-catolici, reformaţii trăiesc mai ales la Turia de Sus şi Karatna.

Aşezarea a fost printre cele mai importante încă din trecut , dispunea de un sistem economic dezvoltat , o importantă sursă de venit era prelucrarea lemnului. În zilele noastre principala activitate a locuitorilor este agricultura şi creşterea animalelor, totodată se pune un accent deosebit pe turism. Sunt lucrate aproape cincisprezece mii de hectare de teren, din care mare parte e reprezentată de terenuri arabile şi păşuni. Aici funcţionează sediul Asociaţiei Naţionale ANTREC, filiala Covasna, care se ocupă cu turismul rural. Primirea oaspeţilor pune accent pe prezentarea aspectelor specifice ale vieţii populare secuieşti, pe lângă acestea localnicii încearcă să facă şi mai atractive aceste meleaguri prin deosebitele resurse naturale ale zonei. În acest sens programele de reabilitare figurează pe primele locuri în proiectele de dezvoltare.


 Sosind la Turia vizitatorul este primit de o uriaşă poartă secuiască sculptată, record mondial, care în mod simbolic oferă binecuvântare celor care trec pe sub ea. S-a păstrat o legendă interesantă în legătură cu denumirea comunei. Pe vremea romanilor era un drum care ducea prin Turia şi prin munţi până în valea Oltului.Drumul se numea Via Pretoria, de la acest drum şi-a primit comuna numele.

De istoria dar şi de prezentul comunei se leagă strâns familia Apor. Familia de nobili s-a mutat aici de la Cetatea Balvanyos la începutul secolului al XVII-lea. Conacul lor se situează în zona centrală a Turiei. Aici locuiesc membrii familiei care s-au întors în ţară.Printre cei mai cunoscuţi membri ai familiei îl amintim pe baronul Apor Peter, care este ultimul reprezentant de seamă ai scriitorilor de jurnale şi istorii , specii înfloritoare în secolul al XVIII-lea.Lucrările lui sunt au şi azi valoare de izvoare istorice , cea însemnată sciere a sa fiind Metamorphosis Transilvaniae, în care a vrut să imortalizeze pentru urmaşi obiceiurile patriarhale ale domnitorilor Ardealului. Un alt fiu de seamă al familiei de baroni este Apor Vilmos, episcopul martir , care după lungi aşteptări a fost înscris de Papa Paul al II-lea în rândul Preafericiţilor în data de 9 noiembrie 1997. Castelul impozant poartă caracteristicile renaşterii timpurii şi barocului popular.Clădirea renovată şi transformată de-a lungul secolelor a căpătat un aspect clasicist. În curte se află două clădiri vechi: fostul depozit de cereale şi casa natală a lui Apor Peter. Pereţii sunt ornamentaţi de plăci memoriale sculptate din piatră cu valori de istorie arhitecturală. Aici se păstrează epitaful cu stemă în limba latină a lui Apor Peter. Cele două biserici-monument au fost construite de familia Apor. Biserica Sfântul Miklos de la Turia de Jos a fost înălţată între 1823-1831. Strămoşul clădirii actuale datează din epoca romană , mai târziu a fost sanctuar construit în stil gotic, care s-a distrus din cauza reconstrucţiilor succesive.

În 1990 a fost găsit sanctuarul în formă de semicerc a bisericii din epoca romană. Pe terasa apelor Turiei se află statuia întemeietorului de ţară Arpad şi în antreul bisericii se află lucrări care prezintă evenimente istorice. Aproape de biserică se află Şcoala Generală Jokai Mor de la Turia de Jos, pe ale cărei pereţi frontali se află o placă memorială Jokai. Placa este datorită faptului că scriitorul avea un interes deosebit faţă de aceste locuri, pe care le-a vizitat de mai multe ori.Ca rezultat al vizitelor sale s-a născut romanul „Balvanyosvar”( Cetatea Balvanyos). În centrul comunei se află primăria, în antreul căreia se află piatra memorială a milecentenarului.Tot aici se află un alt monument care are un rol deosebit şi unic, numindu-se şi „Copacul vieţii”. Pe acest monument sunt aşezate numele nou-născuţilor înscrise pe tăbliţe, păstrându-se astfel pentru generaţiile viitoare.Pe partea stângă a drumului principal se află capela neogotică a familiei Apor, numită Capela Maria. Perioada construcţiei este necunoscută, pe clopoţelul de pe perete se poate vedea înscris anul 1831, dar conform unor documente capela a fost sfinţită în anul 1846. Conform zvonurilor capela Maria şi zidul înalt care o înconjoară au fost construite din materialele de construcţii care au rămas în urma reconstrucţiei bisericii-cetate de la Turia de Jos.

Pe frontul capelei funerare a fost aşezată placa de marmură care aminteşte de episcopul martir Apor Vilmos, în faţa intrării aflându-se statuia lui, creaţie a artistului Miholcsa Jozsef. În mormântul de sub capelă se odihneşte alături de alţi membrii ai familiei Apor, baronul Apor Lazar consilier al Cancelariei Domneşti al Transilvaniei şi nepotul său Apor Gabor, subprefectul comitatului Trei Scaune, tatăl episcopului Apor Vilmos. O altă amintire arhitecturală valoroasă este biserica cetate reformată de la Turia de Sus. Şi aici era un sanctuar din epoca romană, reconstruită în timpul goticii. În locul bisericii vechi s-a construit o biserică nouă neogotică în perioada primului Război Mondial.Deschizăturile de pe turnul bastionului cu rol în apărare aveau închizături ogive, pe turn pot fi văzute ambrazuri înguste şi înalte. Acoperişul cu şindrilă se termină într-o piramidă octogonală, sub care se poate vedea un observator cu pridvor, se presupune din secolul al XVIII-lea. Tot din această perioadă datează şi poarta pe care se află înscris anul 1770.

În turnul clădirii sună un clopot cu motive renascentiste, un adevărat tezaur de artă. În apropiere de biserica-cetate se înalşă biserica romano-catolică de la Turia de Sus.Satul Karatna, care se află de partea cealaltă a pârâului Turia are propria biserică reformată. În comună educaţia este asigurată de patru şcoli generale şi tot atâtea grădiniţe. Datorită strategiilor de dezvoltare de perspectivă şi consecvente ale reprezentanşilor comunei se realizează investiţii însemnate , se renovează multe clădiri publice. Lucrările de viitor au ca scop modernizarea şi reabilitarea infrastructurii. La Turia localnicii se pregătesc în fiecare an pentru Zilele Comunei cu programe variate şi bogate.Se străduiesc să organizeze manifestări pentru un cerc larg de spectatori din fiecare generaţie. În ultimii ani cea mai mare atracţie a Zilelor Comunei a fost pregătirea mămăligii cu brânză, cu ale cărei dimensiuni au încercat de mai multe ori să doboare recordurile existente.

În 2008, datorită pregătirii minuţioase şi efortului depus de localnici au reuşit să ducă la bun sfârşit iniţiativa , astfel dintre satele secuieşti Turia a intrat prima în Cartea Recordurilor.Cea mai lungă mămăligă cu brânză era de 151 de metri şi 32 de cm, la care s-au folosit 400 de kg de mălai, 150 kg de brânză,15 litri de ulei, 25 kg de sare şi 450 litri de apă.

La pregătirea mămăligii au contribuit 240 de femei şi 75 de bărbaţi. După feliere, cele 7500 de porţii s-au terminat în câteva minute. Comuna este foarte bogată în minunate şi valoroase resurse naturale.Una dintre atracţii este Fântâna „Szemmoso”( spălarea ochilor) Cu apa sa sulfuroasă cei de odinioară tratau bolile ochilor. Obiceiul străvechi era ca acele bucăţi de cârpă cu care se ştergeau la ochi să fie agăţate pe tufişurile din apropiere.

Conform superstiţiilor se lăsau astfel în urmă şi bolile. În regiune se găsesc numeroase izvoare cu apă minerală, foarte bune, care sunt folosite pentru tratarea diferitelor boli. Aceste izvoare sunt reînnoite şi folosite continuu.De pe munte au adus apa izvorului Szeregeto în Valea Jajdon, s-a modernizat izvorul Transilvaniaşi se proiectează modernizarea izvorului Szejke. 


 TURISM

Statiunea balneoclimaterica permanenta Balvanyos, este situata pe versantul sudic al muntilor Bodoc in curbura carpatilor la o altitudine de 840m-950m.Datorita calitatilor terapeutice ale numeroaselor izvoare minerale si emanetilor post vulcanice prezentate sub forma de mofete, statiunea ofera oaspetilor conditiile unei vacante si peisajul atragator al muntilor din imprejurimi si excelente posibilitati pt. tratamente.

Datoritã rocilor vulcanice si sedimentare din sol, emanatiile de bioxid de carbon si de hidrogen sulfurat au favorizat aparitia a mai multor izvoare de apã mineralã. Multumitã compozitei lor chimice sunt remarcabile în cure de bãut, în tratamentele afectiunilor stomacale si intestinale; folosite în bãile uscate cu gaz, adicã in mofete, se dovedesc a fi factori curativi naturali pentru cei suferinzi de afectiuni de cord si ale sistemului vascular.

Aici, atât apa, cât si gazul au radioactivitate naturalã relativ mare. Linistea, aerul ozonat si bogat în ionuri negative transformã statiunea într-un El Dorado al turistilor care prefera concediul linistit la munte. Baile Balvanyos de azi s-a format din contopirea a trei colonii de bãi care au functionat odinioarã. Cea mai veche este cea care se situeazã în pasul Balvanyos: Pucioasa din Turia (cuvantul "pucios" se referã la mirosul urãt al hidrogenului sulfurat), deoarece in pestera Pucioasa din Turia s-au acumulat gaze terapeutice, pe peretele sale se gãsesc picãturi de "vitriol" care au fost si sunt si azi folosite de oameni pentru tãmãduirea si vindecarea proprie. •altitudine: 840m-950m

•climat:moderat, tonic, stimulent

•temperatura : lunile de vara 25-32 :luni de iarna -5 -19

•nebulozitate: redusa

•aer: puternic ozonat Factori naturali de cura:

•ape minerale sulfuroase carbogazoase feruginoase calcice hipotome

•mofete La Balvanyos se pot trata cu bune rezultate: afectiuni cardiovasculare (hipertensiunea arteriala, insuficienta mitrala si aortica compensata, arteriopatii periferice prin arteroscleroza, varice) afectiuni asociate (nevroza astenica, afectiuni reumatismale degenerative si abarticulare, boli profesionale.

Click pe  imagine pentru a mări!

Search

Language